Peştera Unguru Mare impresionează prin dimensiunile si frumusetea spaţiului subteran şi prin atmosfera plina de istorie datorata numeroaselor vestigii care atesta locuirea ei din cele mai vechi timpuri.

     Pestera are o deschidere impresionata: 27 de metri inaltime si 24 latime, iar in interior au fost gasite numeroase ramasite umane, unelte de piatra, sanctuare, obiecte din ceramica, urme de incinerari si mult negru de la fum.

      Tavanul si peretii etajelor inferioare sunt captusiti in intregime cu lungi cristale transparente de calcita, cu tenta aurie si cu varfuri ascutite de prisma traigonala.

    Celebra sala a podoabelor se prezinta ca un imens cavou umed si rece presarat cu o imensa puzderie de forme cristaline bogate incarcate cu tepi si lame, iar pe pereti are asternuta o retea alba de ochiuri marunte pe un fond pastelat rosu-albastru.

     Cele mai vechi descoperiri din peşteră aparţin epocii neolitice, acestea se concentrează în zona portalului şi sunt foarte consistente.

    Dintre materialele descoperite se remarcă alături de ceramica pictată şi câteva unelte litice: lame din piatră cioplită, fragmente de lame, aşchii de debitaj sau piese confecţionate din piatră şlefuită, în special dălţi.

    Alături de aceste piese au mai apărut piese din os, sule folosite la perforarea pieilor sau la cusut. Marea majoritate a descoperirilor aparţin mileniului Vl i.e.n.